Misiunea spaţială Rosetta: au fost alese locurile potenţiale în care sonda va coborî, în premieră, pe o cometă (FOTO)

Alegerea celor cinci locuri a fost făcută în principal pe baza unor considerente operaţionale, fiind zone stabile, în care inginerii consideră că robotul spaţial poate să se aşeze în condiţii ce prezintă cele mai mici riscuri.

Nimeni nu a încercat până la această misiune să plaseze un vehicul spaţial pe o cometă care cântăreşte 10 miliarde de tone.

• Cum vor influența schimbările climatice agricultura românească?
• Cât va cheltui Polonia pentru a-și fortifica frontiera cu Belarus și Rusia?

Sonda spaţială Rosetta va trimite robotul Philae la suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko pe 11 noiembrie.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) afirmă că Philae va avea la dispoziţie o singură încercare pentru a coborî şi a se aşeza în condiţii de siguranţă pe cometă.

Sonda Rosetta şi cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko se află în prezent la o distanţă de 400 milioane de kilometri de Terra şi, din acest motiv, controlul radio în timp real va fi imposibil de realizat.

În schimb, operaţiunea va fi complet automatizată, pe baza unor comenzi speciale care vor fi trimise spre computerul de la bordul sondei cu câteva zile în avans.

Cele cinci locuri alese de cercetători au fost selecţionate la finalul unei întruniri speciale ce a avut loc în oraşul francez Toulouse, weekendul trecut.

Managerii de proiect de la ESA au participat la acea întrunire alături de numeroşi cercetători de la agenţiile spaţiale ale Franţei (CNES) şi Germaniei (DLR), două organisme care deţin un rol cheie în proiectul robotului spaţial Philae.

Întrucât cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko pare a avea forma unei „răţuşte”, trei dintre cele cinci locuri potenţiale (B, I şi J) se află în zona „capului” cometei. Celelalte două (A şi C) se află pe „corpul” cometei.     

Întrucât cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko pare a avea forma unei „răţuşte”, trei dintre cele cinci locuri potenţiale (B, I şi J) se află în zona „capului” cometei. Celelalte două (A şi C) se află pe „corpul” cometei. Regiunea considerată „gâtul” cometei a fost exclusă.

Întrucât cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko pare a avea forma unei „răţuşte”, trei dintre cele cinci locuri potenţiale (B, I şi J) se află în zona „capului” cometei. Celelalte două (A şi C) se află pe „corpul” cometei.     

Lista iniţială cu posibilele locuri de plasare a robotului Philae a inclus 10 regiuni ale cometei.

Regiunea considerată „gâtul” cometei a fost exclusă.    

Locul final de coborâre a robotului trebuie să fie relativ plat şi lipsit de fisuri şi blocuri stâncoase.

Una dintre cerinţele cheie vizează de asemenea găsirea unui loc de pe cometă care să prezinte un ciclu „zi-noapte”.

Acest fapt va furniza o mai bună analiză a modificărilor fizico-chimice care se produc pe cometă în toate condiţiile şi va oferi robotului şi o mai bună protecţie. Dacă este prea mult expus la Soare, roverul riscă să se supraîncălzească, iar, dacă este prea puţin expus, riscă să nu mai poată să îşi încarce bateriile solare.

Inginerii europeni au accentuat de asemenea ideea găsirii unor locuri din care Rosetta să poată să îl lanseze pe Philae de la altitudinea potrivită şi cu viteza potrivită, dar şi pentru a menţine comunicarea cu sonda în timpul coborârii pe cometă, care va dura câteva ore.

Lista cu cele 5 locuri potenţiale va fi redusă la un singur candidat principal, însoţit de 1-2 locuri de rezervă, la jumătatea lunii septembrie.

Decizia finală va fi luată la jumătatea lunii octombrie.

Până atunci, camerele video şi celelalte instrumente de la bordul sondei Rosetta vor fi trimis deja pe Terra o serie de date detaliate despre fiecare dintre zonele selecţionate.

Cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko are o forţă de atracţie gravitaţională foarte mică, de câteva sute de mii de ori mai mică decât forţa gravitaţională pe care Philae ar fi suportat-o la suprafaţa Terrei.

Din acest motiv, robotul va coborî pe cometă cu o viteză mică – 1 metru pe secundă.

Robotul va folosi o serie de harpoane şi cârlige de gheaţă pentru a se agăţa de cometă şi pentru a evita să fie proiectat din nou în spaţiu după primul contact cu suprafaţa acesteia.

Surse: Mediafax, BBC News / Foto: BBC News